Segui u cuntinutu

Salvà l'ambiente à a tavula? Cù u giardinu di u futuru

L'esempiu virtuosu di u Giardinu di u futuru: manghjà bè per u benefiziu di u pianeta

Avete mai dumandatu quale impattu anu i vostri abitudini alimentari nantu à l'ambiente, in casa o in un ristorante? "A nutrizione (cumpresu cum'è tutta a supply chain, nota di l'editore) hè quella chì affetta u più", spiega u maestru. Fabio Iraldu di a Scuola Superiore Sant'Anna in Pisa à l'apertura di a prima in Milan Giardinu di u futuru. Più cà u cambiamentu climaticu, più cà u cunsumu d'acqua o di terra. Per fà u bonu per u pianeta, ci vole à superà certi "distorsioni" dietetichi chì ci facenu sempre sceglie i stessi alimenti, forse cù prudutti esotici o fora di stagione. "Fate attenzione à a staghjunalità", spiega u maestru, "pò riduce u numeru di prucessi chì l'ingredienti passanu, mentre chì e catene di furnimentu più brevi ponu fà a diferenza".

Cunsumu sanu è cuscente

U più grande usu di i prudutti d'origine vegetale cum'è ligumi, legumi è cereali pò ancu esse una prima forma d'impegnu à l'ambiente. "L'abitudini alimentari sò trà i più difficiuli di cambià", cuncludi Iraldo, chì dirige u dutturatu in l'innuvazione, a sustenibilità è a salute in Pisa. "Per questu, duvemu esse cuscenti di e cunsiquenzi pusitivi chì e nostre scelte ponu avè".

Partendu da a sustenibilità di l'ingredienti, ma ancu da a so cumminazzioni, u so usu è i so metudi di cucina, pudemu fà a nostra piccula cuntribuzione di ogni ghjornu. Per u pianeta intornu à noi è per noi stessi, ricordate evelina flachi, dietista è specialista in scienze alimentari. "Un bon alimentu hè u sapori, a salute è a sustenibilità", mette in risaltu, "è più sensibilizazione perchè l'utilizatori ponu aiutà à leghje un platu". Cumu fà varià in a scelta di ingredienti, equilibratu in nutrienti, moderatu in porzioni.

U ritornu à a terra

In stu sensu, a riscoperta di a terra è u ritornu à l'urighjini è e tradizioni agriculi sò un modu specificu di avvicinà una nutrizione megliu è più durabile, incuraghjendu sempre più ghjente à fà. U Giardinu di u Futuru hè un esempiu: grazia à a cooperazione trà Knorr è Agrivis, a cooperativa suciali agricula di u Complex L'Impronta, certi terreni in u Parcu Agriculu Sud di Milanu sò stati utilizati per u cultivo di verdura di stagione è altri " ingredienti alimentari". u futuru "(cum'è erbe, kale, costelli, kale neru è spinaci), chjamati cusì perchè sò ricchi di nutrienti è anu un impattu ambientale megliu cà l'altri più cumunimenti usati. Frà tante altre cose, Agrivis prupone l'ospitalità è u travagliu à e persone fragili cum'è i disabili è i migranti è hà decisu di dà prudutti di l'ortu à e famiglie di u circondu cù grandi difficultà ecunomiche.

"Sò furtunatu perchè in u mo DNA di famiglia possu cuntà generazioni d'agricultori è di risturatori, sò ciò chì significa piglià cura di sè stessu attraversu a terra", cunfessa. Roberto Valbuzzi, TV Muse è chef à Crottu Valtellina in Malnate. "Stu giardinu hà a missione precisa di fà capisce à tutti cumu l'agricultura cuscente è sustinevule pò cuntribuisce à u benessiri fisicu di e persone è à u benessiri di u pianeta".

Testu di Filippu Facto